Când nu iubim
Nu-mi aduc aminte cu exactitate momentul în care am înţeles cu adevărat că dragostea-i singurul motor al lumii. Până atunci, am trăit obscur, ascunsă la umbra convingerii neînţelese pe deplin că asta e o realitate şi că trebuie acceptată ca atare, ca o condiţie cumva vitală de integrare într-o societate în care multă lume vinde slogane celebre. Până într-o zi strălucitor de adolescentă când, provocată să vorbesc despre asta, mi s-a pus în vedere faptul că, înainte de-a-mi începe pledoaria, ar fi indicat să arunc un ochi şi peste ce-au scris alţii, celebri şi experimentaţi, despre dragoste. Pentru că, fără bibliografie, n-ai cum să vorbeşti despre asta, chiar dacă te bazezi pe arta de a-ţi da cu părerea.
Mie mi s-a părut o prostie. O aberaţie. N-are niciun sens!, mi-am spus atunci, cu stinsă revoltă lăuntrică. Şi, ca să contrazic recomandarea, într-un exerciţiu de onestitate şi fair-play, m-am apucat de citit. Şi, de atunci, tot fac asta, cu conştiinciozitatea omului care caută argumente şi exemple.
Am găsit, printre file scrise, teorii. Am savurat poveşti. Am plâns la finaluri tragice şi m-am bucurat cu tot sufletul atunci când, după zbucium şi valuri, finalul cărţilor mi-a revelat un sfârşit siropos, fericit. Dar, dincolo de toate astea, am înţeles că e foarte importantă sursa care îţi vorbeşte despre dragoste, dincolo de propriile observaţii. Că telenovelele sunt nocive şi pline de stereotipuri, drame şi lucruri care nu se vor întâmpla niciodată în viaţa reală, în timp ce marile cărţi ale lumii au, totuşi, idei originale care sfidează un standard.
Cu cât citesc mai mult despre dragoste, cu atât îmi dau seama că nu ştiu să iubesc deloc. N-am ştiut niciodată, poate. Şi totuşi, viaţa fără dragoste n-are niciun sens, nicicând, aşa cum nici anotimpurile n-ar avea, dacă cineva le-ar amesteca la blender. Dar, ca să ştii asta, trebuie să-ncerci să fii de ambele părţi ale baricadei, să cunoşti şi primăvara, şi vara, şi toamna, şi iarna, şi dragostea, şi aşteptarea, şi însingurarea, pentru că, altfel, totu-i doar o iluzie care se constuieşte “după părerea mea”…
August 10th, 2012 at 16:25
Practicaaa, practica te omoară!