Rătăciri, Horaţiu Mălăele

E o carte subţire, un mini-jurnal în idei care stau, independente una de alta, pe pagini diferite, alăturate. E o carte din care eu am extras câteva cuvinte de duh, pe care le-mpart, astăzi, cu voi.

  • Copilăria… Cadoul pe care ni-l face Viaţa pentru ce vom avea de îndurat.
  • Nu o iubesc, pentru că puţinul meu refuză nimicul ei.
  • Iacobină sânge-n sânge/ Numai lacrima nu plânge.
  • În noaptea nedumeririi mele stau cu lumânarea stinsă şi caut lumina într-un cântec de Arghezi: “Şi-am voit atuncea să sui, şi-n pisc să fiu,/ O stea lucea pe ceruri: în cer era târziu.”
  • Se spune despre o femeie “ce cap frumos are!” sau “ce glezne frumoase are!”.
    Eu cred că adevărul este undeva la mijloc.

Ţi-a plăcut? Dă mai departe!

Tags: , ,

One Response to “Rătăciri, Horaţiu Mălăele”

  1. Rătăciri « sebastianmihail Says:

    [...] astfel de iubită de împrumut a ajuns de câteva zile la mine (mulţumesc Alexandra). Extrag un fragment, oarecum la întâmplare (se poate asculta asta pe timpul rătăcirii printre [...]

Leave a Reply