After (your) love is gone
Friday, February 24th, 2012
Am tuflit un titlu în engleză, n-am găsit unul potrivit în română, dar m-am enervat destul de tare încât să consider că e suficient ăsta. Îmi propusesem să scriu ceva frumos de Dragobete, dar având în vedere circumstanţele şi opiniile pe care le-am frunzărit aşa, printre rândurile online în legală circulaţie ale altora, simt nevoia să (mă) explic.
E vorba despre dilema existenţială a relaţiilor de prietenie pe care le păstrezi sau nu cu fostul prieten, după marea despărţire, desigur. Cum era de aşteptat, majoritatea reprezentantelor sexului feminin au zis că nu. Dar, cum problema se întinde peste graniţa dintre două hotare, a venit şi replica lor (eu n-am citit decât una, deocamdată), a domnilor: de ce nu?!
Hai să vă explic cum văd eu lucrurile: v-aţi văzut, v-aţi plăcut, aţi făcut ce era de făcut şi apoi, dintr-o dată, gata. Fiecare pe drumul lui. Numai că aici există două perspective: fie vă despărţiţi amiabil (asta în cazul în care nu vă iubiţi, aţi avut o relaţie şi-atât, iar la final aţi constatat amândoi că nu merge şi că e cazul să o luaţi, separat, de la capăt), fie vă despărţiţi ceva mai puţin paşnic, şi aici există o mie de variante, de scenarii, de probleme şi complicaţii.



