Dacă tot e sfârşitul anului, am zis că e timpul să fac şi eu o faptă bună. Aşa că public aici un soi de dovadă a pseudo-talentului meu nativ de jurnalistă, un fel de colaj de idei cu interpretările aferente din care am să încerc să extrag trăsăturile (cele mai) bune ale unui om care îmi înroşeşte inbox-ul telefonului, îmi colorează zilele (uneori şi nopţile) şi la insistenţele căruia am cedat într-un final, drept urmare scrierea cu pricina.

Florin e un om pe care l-am cunoscut aşa, dintr-o pură întâmplare. E ceva mai mic decât mine, posedă o cantitate deloc neglijabilă de nebunie şi, cică, un blog (na că ţi-am dat şi link!) şi, pe lângă multe lucruri pe care le facem împreună, soarta ne-a unit într-un hohot de râs comun. Are o putere creativă care, uneori, mă copleşeşte şi mă depăşeşte şi posedă anumite calităţi care îmi menţin mie trează atenţia, şi vigilenţa, şi, mai ales, concentrarea! Drept dovadă, public aici frânturi din vorbe de duh inventate şi recitate de însuşi marele Sir Flo (abrevierea, sau ce-o fi asta, îi aparţine în totalitate!) la care, dacă-mi permiţi, dragă Florine (şi-o să-mi permiţi, că n-ai încotro!), am să revin cu explicaţiile şi precizările care, fireşte, se super-impun de la sine…

“Dacă aş fi un blog, te-aş lăsa pe tine să fii adminul meu.”

Această minunată constatare a venit ca un val răvăşitor, pe… twitter. Cine nu ne cunoaşte (separat ori împreună…) va spune că sigur fraza asta are ceva romantic în ea. Dar, nu! Aceste minunate vorbe de duh ascund, de fapt, o recunoaşte a meritelor că, mai tot timpul, de fapt, femeile reuşesc să strângă mai multă susţinere decât o va face vreodată un bărbat. Unless he is Brad Pitt.

“Pe bune, parcă eşti Baiazid. Când Ştefan se suie pe cal, şi se dă mare, apari tu, zici ceva şi pac!, cade Ştefan de pe cal.”

Ştiu, Florin, ai să-mi spui că-mi fac publicitate proastă, dar aştept să (re)vii cu un comentariu lămuritor şi să spui lumii întregi că, de fapt, căderile tale provocate de mine ţi-au făcut numai bine. Până atunci, în apărarea mea (şi, fireşte, acuzarea ta) spun că să-mi în dulcele stil caracteristic de a-ţi demonstra că nu ai dreptate, uneori se-ntâmplă să răbufneşti spunând ceva nostim de să nu-şi dea seama nici măcar audienţa cât de tare fierbi tu în adâncul neexplorat al fiinţei tale pure şi inocente…

“De-ar fi toate femeile din lume ca tine, ori nu ar mai exista bărbaţi, ori specia umană ar fi cea mai calitativă din univers.”

Am înţeles încă de atunci, te temi de mine, dar ţi-e frică, totuşi, s-o recunoşti. Până una, alta, publicul întreg trebuie să înţeleagă că tu, de fapt, te bucuri că trăieşti. Şi că n-ai fost nevoit să ai tangenţe cu mine înainte să te naşti că, nu de alta, dar cine ştie dacă ai mai fi avut atâta noroc la viaţă…

“Tu eşti ca asigurarea la maşină: oferi siguranţă în orice circumstanţă.” echivalează în plan simbolic cu o recunoaştere a meritelor bla-bla… Stop! De fapt, ce vrea să spună mai sus citatul e că, în toată nebuloasa pe care şi-o creează constant în jurul lui, cineva îl mai trage de urechi, destul cât să-i readucă aminte că realitatea nu coincide, mai niciodată, cu lumea viselor lui înalte şi înzăpezite, fantastice şi, mai ales, fanteziste.

Şi-acum, ca să închei, că m-am lungit mai mult decât ai plătit (vorba vine!…), am să scriu că mă bucur că te cunosc, că te citesc, că mă citeşti, că mai bem, uneori, cafele împreună, că mă faci să râd, că spui prostii, că eu te contrazic, că tu fabulezi mai departe, că tu greşeşti, că eu te cert, că tu nu te superi, că eu trăiesc, că tu-mi mănânci zvâcnirile de om serios, că eşti vesel, că mă înveseleşti şi pe mine, că trăieşti, că trăiesc, că, uneori, existenţele noastre se intersectează miraculos, zgomotos, amuzant, prieteneşte.

La mulţi ani, Florin, să ai un 2012 pe merit, cu multa inspiraţie chiar şi atunci când expiri, fără vlagă, idei proaste, idei mărunte, idei… şi ce mai vrei tu!

Tags: Alexandra Bohan, bărbaţi, blog, confesiuni, femei, Florin Adamache, online, personal, prieten, twitter

This entry was posted on Thursday, December 29th, 2011 at 13:32 and is filed under Scrisoare. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.